Scrisoarea I a lui gAgarici

Dragă Dinu Lazar, “coane”…

Din când în când, mai mult în ultimul timp, ai avut în privința mea un spirit paternal. În opinia mea, absolut exagerat. Ți-am spus. Iată că, din întâmplare, se face că vreau să accepți același lucru, de astă data de la mine către tine; prin circumstanța apărută între noi, prin “clarificare”, te rog să gândești limpede situația!

Dragul meu, dra. Elena Hîrțan, o anonimă prin prestația ei, a intervenit între noi; tu, un om “pansiv” și “narativ”, eu un “nonconvențional” și “sanguin”! Ai scris: “ O fosta eminenta cursanta a cursului de fotografie de la Dalles imi trimite un mesaj pe care il doreste postat aici pe blog”.

Aici este gravitatea și/sau chintesența: Dinule, “o fostă eminentă, la Dalles” este repetentă la școala mea!

Iată aceasta este situația învățământului fotografic din București! Elevii noștrii, absolvenții, sunt oglinda noastră. Cum sunt ei sunt “profesorii”! Cu prelegeri naive tip “Vaida”, cu păreri confuze tip “Lazăr” nu se face învățământ, ci numai amăgirea unor oameni care, cu sensibilitate și încredere vi se adresează.

Cât a fost la tine de “eminentă” E.H. care nu știe noțiuni elementare și este incultă? Vizual.

Vrei un exemplu? Iată: dra. doctor Monique Gabriele Kacet, din Franța, cea pe care ai dat-o afară din blogul tău pentru că te-a criticat; ea “cursantă”, tu “îndrumător”:

From: kacet gabriela monica View Contact To: aga_my@yahoo.com
Domnule Agarici, …………….
……………………………………..
Dar iata ca am facut si un stagiu cu domnul Lazar. Care incuraja mult punerea \"ramelor \" la fotografie si recunosc -pentru ca eram la inceput si aveam cultura vizuala zero -ca le-am pus si eu . Ajunsesem atat de imbecila ca uneori era primul lucru la care ma gandeam -si nu la fotografia de cacat pe care tocmai o facusem.
…………………………………..
Daca aceia erau asa extraordinari si acolo se regasea de ce a mai venit la curs cu dumneavoastra? Un incepator in fotografie , mai ales daca nu are o preagatire culturala in spate e ca un copil -manevrabil in orice moment si de oricine.
…………………………………..
Mie sincer discutia asta mi-a aprins pofta de a face un stagiu cu dvs -chiar daca in trecut a fost un moment cand am avut opinii divergente -sau poate tocmai de asta -si daca locuiam in Romania asta as fi facut!
Continuati, va rog! G . Kacet

Mă gândeam uneori unde sunt absolvenții voștrii? Nicăieri, pentru că voi vă felicitați între voi, vă adulați și vă mințiții cu niște fotopicturi desuete și compromise din punct de vedere al timpului fotografic pe care nu puteți să-l circumscrieți. Nu vă pricepeți! Este însă foarte grav că dați sfaturi, cu multă morgă, iresponsabili.

Cum să nu fiu înjurat de voi? Sunt altfel și îndrazniți să încercați sa mă dărâmați! În loc să fiți concurenții mei, vă așezați în rânduri și deveniți dușmanii mei. Pentru că, pentru voi, așa e mai ușor! Vă e frică de mine, faceți “întâlniri” închise, numai între voi, dar, dacă vă veți “fute” numai între voi vă veți amesteca sângele, veți naște debili și… veți muri de cosangvinism!

Tot spui că “trebuie să învăț ceva”, că “mă sinucid artistic”… Stii bine cine moare de grija altuia!

Ei bine, vreau să fiu retoric; ce vei învăța tu din acestea?

O mai știi pe Monique? Când nu ți-a plăcut ai interzis-o brusc din blogul tău! Pledezi despre o “prietenie”, dar ești sperjur: repet, când am vrut să postez la tine niște e-mail-uri ale cuiva mi-ai spus că “nu se face așa ceva”, dar ai “luat-o în brațe” imediat pe E.H., “o eminentă cursantă….”. Lumea spune că așa ai învățat-o tu…

Situația se complică; avocata mea m-a anunțat că ai și tu o parte de vină; în calitatea ta de “administrator” nu trebuia să permiți postarea unor e-mail-uri aduse din altă parte. Ai știut! Mai ales că, acestea erau conținute și expuse într-un facebok cu circuit închis! Cât de mult îmi vreți răul și vă e “frică” de mine?

Eu am inventat fotografia de presă în România. Ce făceam eu acum doăzecișicinci de ani faceți voi acum, dar prost. Pentru că nu știți. Pentru că nu înțelegeți că fotografia nu e chestiune de orgoliu ci un mod de înțelegere a vieții. Vă jucați de-a fotografii, aveți păreri și sunteți fuduli…

Ați ajutat voi pe cineva, măcar pe unul care ar fi vrut să învețe? Vorbesc eu “urât”? Sigur, dar eu îmi iubesc elevii, îi ajut pe cei care merită, iar altora le spun că sunt proși! Ca să nu-și piardă Timpul! Să nu se mintă. Voi îi mințiți pretinzând că îi învățați. Aveți curajul să facem o “lecție împreună, ai “voștrii” cu ai “mei”. Vă este FRICĂ! Frică! Voi vă “ocupați” de ei doar pentru bani!

Eu le spun în față; voi, pe la spate, vă credeți totdeuna desupra lor. Sunteți “nobili”, iar ei sunt mucea străzii. Așa vă purtați cu ei! Ceilalți care sunt mai buni ca voi sunt dușmaaaaani. “Jos cu ei”!

Râd. De voi!

Ai curaj să publici aseste rânduri? Eu le-am pus în facebook-ul Școlii AGARICI!